Maria Comşa
s5 logo

 

Maria Comşa a fost un cercetător de prestigiu de talie internaţională în domeniul istoriei vechi, principalul său interes fiind continuitatea istorică a comunităţilor de pe teritoriul carpato-danubiano-pontic din mileniul I creştin.
Născută la 20 ianuarie 1928 în satul Rogoz (com. Sâmbăta, jud. Bihor ), Maria Comşa şi-a efectuat studiile primare şi secundare la Oradea, iar studiile universitare la Universitatea "V. Babeş" din Cluj, unde a urmat specializări în domenii precum latină, greacă, istorie veche, arheologie, filologie romanică, filologie românească şi limba franceză). În perioada studenţiei a lucrat ca bibliotecară la Institutul de Studii Clasice din Cluj (1949-1951), devenind apoi muzeograf la Muzeul Regional al Crişanei din Oradea (1951-1952), la secţia de istorie şi arheologie.
Între 1952-1956 a urmat studii de specializare la Universitatea M.V. Lomonosov din Moscova, unde a obţinut şi titlul de doctor, în 1956.
Maria Comşa a fost singurul specialist român care şi-a dat doctoratul în arheologie slavă, participând la numeroase săpături arheologice în fosta U.R.S.S.
La întoarcerea în ţară a lucrat în calitate de cercetător ştiinţific principal III (1956-1957) şi şef de sector (1958-1970) la Institutul de Arheologie "Vasile Pârvan".

Activitatea ştiinţifică

- a participat ca membră în colectivul de cercetare al unor şantiere arheologice printre care: Garvăn-Dinogetia (1954, 1956-1958, 1960, 1961), Bogata-Vărăşti (1956-1958);
- a condus şantiere sau săpături de salvare la: Bucov (1956-1958, 1960-1961, 1965, 1967-1971), Nuşfalău, jud. Sălaj (1958), Castelu, jud. Constanţa (1959), Radovanu, jud. Ilfov (1960-1961, 1964-1969, 1972-1974), Păuleasa, jud. Teleorman (1962), Dulceanca, jud. Teleorman (1963-1964), Sfinţeşti, jud. Teleorman (1964), Dragosloveni, jud. Vrancea (1965, 1967), Bârlogu, jud. Argeş (1965).
- a realizat numeroase cercetări de suprafaţă, de cele mai multe ori în zona din jurul şantierelor arheologice la care a participat (Valea lui Mihai, Căţelu, Glina, Slon, Fundulea, Păuleasa, Bugiuleşti, Dulceanca, Beiu, Ţigăneşti, Roşiorii de Vede, Negoieşti, Bucov, Radovanu, Sughiţa Mare, Dragosloveni,Valea Popii, Curcani, Dumbrăveni, împrejurimile lacului Boian şi Gălăţui, valea Teleajenului, a Mostiştei, zona dintre Vârful lui Crai şi Tabla Buţii (Dealul Cetăţii).

Maria Comşa a redactat şi publicat 181 de lucrări, a ţinut, la solicitarea unor universităţi, institute de cercetare sau personalităţi, 12 prelegeri în fosta Uniune Sovietică, R.S. Cehoslovacă, R. P. Bulgaria, R.S.F. Iugoslavia şi Italia. A vizitat numeroase şantiere şi muzee din România şi din alte ţări (Italia, Bulgaria, Cehoslovacia, Rusia, Spania, Ungaria, Republica Moldova, Franţa, Iugoslavia şi Germania).
Preocupările sale ştiinţifice s-au axat în special pe probleme ale mileniului I d. Chr. şi anume romanizarea la nord de Dunăre în perioada post-romană (sec. III-IV), originea, direcţiile şi etapele de pătrundere a triburilor slave pe teritoriul României (sec. VI-IX) şi raporturile lor cu populaţia autohtonă, originea culturii stră-româneşti, organizarea socială etc. A identificat o serie de elemente de origine romană privincială în cultura materială din sec. VI-X de la nordul Dunării, ajungând la demonstrarea existenţei unei culturi materiale distincte la populaţia stră-românească din sec. IX-X.
Rezultatele cercetărilor arheologice au fost comunicare şi publicate în reviste din ţară şi din străinătate. A participat constant la o serie de întruniri ştiinţifice de la Constanţa, Piteşti, Goleşti, Sibiu, la sesiunile naţionale de rapoarte arheologice, reuniuni organizate de muzeele judeţene sau zonale, congresele şi simpozioanele naţionale de tracologie, congresele U.I.S.P.P. (Union Internationale des Sciences Préhistoriques et Protohistoriques) - fiind cel mai tânăr membru dintre membrii Consiliului Permanent la 32 de ani, congrese de arheologie slavă şi de studii sud-est europene, bizantine sau de antropologie şi etnologie.
A fost membră în comitetele de redacţie ale revistelor: Studii şi Cercetări de Istorie Veche (1960-1972), Dacia (1965-1990) şi secretar ştiinţific pentru revista Dacia, în perioada 1959-1964.
Pe lângă activitatea desfăşurată în cadrul Institutului de Arheologie "V. Pârvan", a avut o colaborare fructuoasă şi cu Institutul Român de Tracologie, unde a participat la o serie de manifestări ştiinţifice precum simpozioanele naţionale de tracologie, congresul internaţional de tracologie şi reuniunile pe teme de arheologie, antropologie şi etnologie organizate de Filiala Sibiu a Institutului.
În ceea ce priveşte activitatea sa în cadrul forurilor internaţionale, începând cu anul 1960 a fost membră în Consiliul Permanent al Uniunii Internaţionale de Ştiinţe Pre- şi Protoistorice (afiliată la UNESCO). Din 1961 a devenit membră a Asociaţiei Slaviştilor din România, iar din 1966 a fost cooptată în Comitetul Naţional Român al Asociaţiei Internaţionale de Studii Sud-Est Europene.

Bibliografie selectivă:

Lucrări individuale:


1967 - Contributions au problème de la composition ethnique de la Scythie Mineure au IVe siècle de notre ére, Dacia, N.S., XI, p. 339-347.
1967 - Cu privire la caracterul organizării social-economice şi politice de pe teritoriul ţării noastre în epoca migraţiilor, SCIV, 18, 3, p. 431-442.
1968 - L’influence romaine provinciale sur la civilisation slave à l’epoque de la formation des ètats, Romanoslavica, XVI, p. 447-460+6 pl.
1968 - Sur la romanisation des térritoires nord-danubiennes (Munténie, Moldavie de sud) aux IVe siècle de n.è., Bulletin analithique d’histoire romaine, IV, Strassbourg, p. 396, nr. 937 (rezumat după articolul din Dacia, IV/1965, la cererea Comitetului de redacţie de la Strassbourg).
1968 - Sur l’origine et l’évolution de la civilisation de la population romane et ensuite protoroumaine, aux VIe-Xe siècles sur le territoire de la Roumanie, Dacia, N.S., XII, p. 335-380.
1969 - Die Forschung von Slon und ihre Bedeutung fur das Studium der Entwicklung der Feudalbeziehungen südlich der Karpaten, în Siedlung, Burg und Stadt, din seria D. Ak. d. W. zu Berlin in Schriften der Sektion fur Vor- und Fruhgeschichte, Bd. 25, Berlin, p. 232-238 (Omagiu Prof. Paul Grimm, Berlin).
1970 - O argea de ţesut din secolul al III-lea e.n. descoperită la Bucov-Ploieşti, în Studii şi Materiale privitoare la trecutul istoric al jud. Prahova, Ploieşti, p. 15-18.
1970 - Proniknovenie slavian na teritorii rumynskoi narodno-demokratičeskoi respubliki I ih svizi s avtohtonnym naseleniem (La penetration des Slaves sur le territoire de la Roumanie et leurs contactes avec la population autochtone), în VII Mejdunarodnyi Kongress Antropologičeskih I Etnografičeskih Nauk, Moskva, 3-10 Avgusta 1964 g (= VII Congres International des Sciences Anthropologiques et Ethnologiques, Moscou, 3-10 Aout 1964), vol. V, Moskva, p. 275-287.
1972 - Elemente "barbare" în zona limes-ului Dunării Inferioare în secolele al III-lea şi al IV-lea, Pontica, 5, p. 225-234.
1972 - Quelques données relatives à la chronologie et l’appartenance ethnique des nécropoles de type Moreşti et Band, în Actes du VIIIe Congrès International des Sciences Préhistoriques et Protohistoriques, Beograd, 9-15 sept. 1971, t. III, Beograd, p. 309-318.
1976 - La céramique de type bizantin de Bucov-Ploieşti, în Actes du XIVe Congres International des Etudes Byzantines, Bucarest, 6-12 sept., 1971, III, Bucarest, p. 295-297+4 fig.
1976 - Consideraţii cu privire la obştea sătească locală de pe teritoriul României în secolele III-V, Muzeul Naţional, III, Bucureşti, p. 215-220.
1977 - Dacia în epoca lui Constantin cel Mare şi a urmaşilor săi, Pontica, X, 1977, p. 215-228.
1980 - Albinăritul pe teritoriul României în mileniul I e.n., Carpica, XII, 1980, p. 245-251+3 fig.
1980 - Die Keramik von byzantinischen Typus von Bucov-Ploieşti, Dacia, N. S., XXIV, 1980, p. 323-339.
1980 - Grădinăritul în mileniul I e.n. pe teritoriul României, Pontica, XIII, p. 164-184.
1981 - Quelques données relatives à la vie quotidienne chez les Daces, les Romains et les Roumains, Thraco-Dacica, II, p. 93-108.
1981 - Un cuptor de ars oale din secolul al IV-lea e.n. descoperit la Dumbrăveni, jud. Vrancea, Studii şi comunicări, IV, Focşani, p. 89-95.
1982 - Date privind cultivarea viţei-de-vie la traco-daci (sec. VI î.e.n. - sec. I e.n.) în lumina cercetărilor arheologice, Pontica, XV, p. 57-79.
1982 - Quelques conclusions historiques concernant le 1er millénaire de n.è. fondées sur l’origine des mots se raportant à la famille et aux liens de parenté dans la langue roumaine, Thraco-Dacica, III, p. 76-84.
1984 - Contribuţii privind moştenirea la români a unui obicei funerar daco-roman "Obolul lui Charon", SympThrac, 2, Drobeta Turnu-Severin, p. 43.
1984 - Cu privire la originea tipului de bordei cu cuptor scobit din epoca feudală timpurie în zona extracarpatică a României, Hierasus, p. 147-156.
1984 - Monedele descoperite în cimitirul de la Radovanu, jud. Călăraşi şi semnificaţia lor simbolică, Cercetări numismatice, IV, p. 153-162.
1985 - Contribuţii privind portul bărbătesc la geţii din Câmpia Munteniei în secolul I î.e.n., Thraco-Dacica, VI, 1-2, p. 178-181.
1985 - Cuptoare de ars oale din secolele I î.e.n. - IV e.n. în regiunile de la est şi sud de Carpaţi, MemAntiq, IX-XI, Piatra Neamţ, p. 171-184.
1985 - Ritualuri de origine geto-dacă şi daco-romană în mormintele de incineraţie din sec. VIII-X din Dobrogea, SympThrac, 3, Constanţa, p. 169.
1987 - Date privind pomicultura pe teritoriul României în mileniul I al erei noastre, Litua, 3, Târgu Jiu, 1986, p. 181-198.
1987 - Reprezentări de dansuri rituale getice din sec. I î.e.n., SympThrac, 5, Miercurea Ciuc, p. 51.
1987 - Reprezentări de dansuri rituale getice din sec. I î.e.n., Thraco-Dacica, VIII, p. 192-199.
1987 - Un cuptor getic de ars oale descoperit la Radovanu, CCDJ, II, p. 143-151.
1988 - Raporturi ale daco-romanilor din nordul Dunării cu imperiul roman între anii 275-375 e.n. (cu specială privire asupra nord-vestului României), AMO, XXI, Zalău, p. 297-302.
1988 - Rolul mediului natural (munţi, păduri, bălţi) în menţionarea elementului autohton la nord de Dunăre în secolele III-IV, Hierasus, VII-VIII, Botoşani, p. 259-268.
1988 - Semne simbolice pe ceramica geto-dacică lucrată cu mâna din sec. II e.n. - III e.n., SympThrac, 6, Piatra-Neamţ, p. 119.
1988 - Signes solaires sur les bols gétiques imités d’après les coupes délliennes, Thraco-Dacica, IX, 1-2, p. 83-100.
1988 - The "Stone sun" from Sarmizegetusa Regia, Arheologiceski Institut I Muzei na BAN, Interdisciplinari issledovnija, XVIII, Simpozion naţional (cu participare internaţională) de arheoastronomie, Tolbuhin (Bulgaria), XI, p. 177-182.
1990 - Motivul "funiei" pe ceramica traco-dacică, SympThrac, 8, Satu-Mare-Carei (simpozion cu participare internaţională), p. 177-179 (rezumat).
1990 - Semne simbolice pe ceramica dacică lucrată cu roata (sec. I. î. e.n. - sec. III e.n.), SympThrac, 7, Tulcea, p. 301-302 (rezumat).
1992 - Âtres de culte chez les Géto-Daces de la Roumanie (rezumat), “2e Symposium International des études thraciennes - Thrace Ancienne" - Résumés, Komotini (Grecia), 20-27 septembre 1992. p. 247-262.
1992 - Signes alfabetiformes et inscriptions sur la céramique géto-dace du IIe s. av. J.-C. - Ier s. ap. J.-C. sur le territoire de la Roumanie, SympThrac, 9, p. 167 (rezumat).
1994 - Brăduţul (arborele vieţii) pe ceramica geto-dacică şi semnificaţia sa simbolică, în Relations thraco-illyro-helleniques, Bucarest, p. 315-334.
1995 - Contribuţii privind exploatarea zăcămintelor şi obţinerea rocilor metalifere pe teritoriul României în mileniul I e.n., în Din istoria Europei Romane (From the history of the Roman Empire), Oradea, p. 301-309.
1996 - Câteva date referitoare la folosirea lutului ars şi nears în ritualul funerar al unor morminte de incineraţie din secolele VI-X de pe teritoriul României, ActaMN, 33, I, p. 225-237.
1996 - Vetre de cult getice din zona extracarpatică a României, Istorie şi tradiţie în spaţiul românesc, 3, Bucureşti, p. 129-155.

Lucrări colective:

1960 - Maria Comşa, B. Ionescu, O fibulă "digitată" descoperită la Căscioarele, SCIV, XI, 2, p. 419-421,
1962 - Maria Comşa, A. Rădulescu, N. Harţuche, Necropola de incineraţie de la Castelu, Materiale, VIII, p. 649-660.
1969 - Maria Comşa, Gh. Constantinescu, Depozitul de unelte şi arme din epoca feudală timpurie de la Dragosloveni (jud. Vrancea), SCIV, 19, 3, p. 425-436.
1969 - Maria Comşa, Elena Gheanopoulos, Unelte şi arme din epoca feudală timpurie descoperite la Radovanu (jud. Ilfov), SCIV, 20, 4, p. 617-621.
1971 - Maria Comşa, Doina Ignat, Gräber aus dem 6. J.-H. în Mediaş, Dacia, XV, p. 349-351.
1972 - Maria Comşa, C. Deculescu, Un depozit de unelte şi arme din epoca feudală timpurie descoperit la Curcani (jud. Ilfov), SCIV, 3, p. 469-473.
1973 - Maria Comşa, Gh. Bichir, Date preliminare cu privire la necropola de la Păuleasa, SCIV, 24, 2, p. 317-320.

Recenzii

1961 - K. Horedt, Contribuţii la istoria Transilvaniei, sec. IV-XIII, seria Bibliotecă Istorică, VII, Bucureşti, 195 p., Dacia N.S., V, p. 611-616.



Sursă:


Ştefan Olteanu, Necrolog Maria Comşa (1982-2002) în Thraco-Dacica, XXIII, 1-2, 2002, p. 324-327.

(function(i,s,o,g,r,a,m){i['GoogleAnalyticsObject']=r;i[r]=i[r]||function(){ (i[r].q=i[r].q||[]).push(arguments)},i[r].l=1*new Date();a=s.createElement(o), m=s.getElementsByTagName(o)[0];a.async=1;a.src=g;m.parentNode.insertBefore(a,m) })(window,document,'script','//www.google-analytics.com/analytics.js','ga'); ga('create', 'UA-72565910-1', 'auto'); ga('send', 'pageview'); var sc_project=10695870; var sc_invisible=1; var sc_security="85fa3dbe"; var scJsHost = (("https:" == document.location.protocol) ? "https://secure." : "http://www."); document.write("");